Franța s-a trezit duminică cu străzile devastate, după ce, pe fondul marșurilor împotriva creșterii costului vieții, au izbucnit în toată țara ciocniri între poliție și protestatari, jafuri în masă și incendii, care au degenerat în acte „extreme” de violență.

Tulburările răspândite au urmat săptămânilor de proteste ale studenților și au avut loc la doar șase luni înainte de alegerile care vor desemna succesorul președintelui Emmanuel Macron.

„Străzi întregi din Paris au fost devastate”, a spus primarul orașului, Emmanuel Grégoire, în timp ce grupuri de tineri mascați au incendiat mașini parcate și au jefuit magazine.

Prim-ministrul francez Sébastien Lecornu, care a condamnat „intensitatea extremă” a violențelor, a declarat că 1.200 de persoane au fost arestate și 150 de polițiști răniți.

„E un miracol că bilanțul nu e mai mare”, a spus el. Violențele au început în marginea marșurilor din capitală și din alte orașe privind costul vieții, la care ministerul de interne a spus că au participat 550.000 de persoane.

Sindicatul CGT, care a luat parte la manifestație, a declarat că au participat 800.000 de persoane.

Poliția a folosit gaze lacrimogene și tunuri de apă împotriva protestatarilor care aruncau cu obiecte și lansau artificii.

Un băiat de 17 ani și-a pierdut mâna dreaptă în urma exploziei unei grenade de dispersare a mulțimii în orașul Saint-Étienne, din sudul țării.

Jafuri

În timpul și după aceste demonstrații, bande de tineri au cutreierat străzile orașelor, intrând sporadic în confruntări cu poliția, în timp ce provocau incendii și atacau magazinele închise pentru a pătrunde în ele și a le goli rafturile.

Zeci de magazine, supermarketuri, farmacii, buticuri de lux, magazine de îmbrăcăminte, optici, magazine de cosmetice și de electronice de larg consum au fost jefuite în Paris, Marsilia, Nisa, Nantes, Bordeaux, Limoges, Lille, Toulouse și Strasbourg.

Reporterii AFP din Paris au văzut grupuri formate din câte șase tineri care atacau magazinele în mod organizat. Purtând măști și mănuși, aceștia au deconectat mai întâi camerele de supraveghere, apoi au spart geamurile pentru a pătrunde înăuntru.

Jaful a venit să se adauge la o zi marcată de distrugeri și vandalism, primăriile din mai multe orașe fiind ținta atacurilor.

Primăria din Limoges, veche de peste 140 de ani, a fost în mare parte distrusă de un incendiu provocat de protestatari mascați care au pătruns cu forța în clădire, potrivit celui mai înalt oficial al regiunii. Alte două primării au fost sparte și vandalizate în Marsilia și Lille.

O secție de poliție din Bordeaux a fost, de asemenea, vandalizată, în timp ce în Lyon protestatarii au incendiat un birou de turism.

Violențele au făcut senzație la nivel mondial; în Statele Unite, vicepreședintele JD Vance a dat vina pe imigrație pentru tulburările produse.

„Liberalii occidentali au importat lumea a treia în Franța și în alte țări în numele diversității și al compasiunii. Au ignorat aspectele fundamentale legate de asimilare și compatibilitate”, a declarat el pe X.

Președintele Macron a declarat că „cei care au comis acte de vandalism, au atacat prefecturile și întreprinderile și au jefuit chiar și primăriile vor fi urmăriți penal și pedepsiți”.

Politicienii din opoziție, care candidează pentru a-l înlocui pe Macron la alegerile prezidențiale din aprilie și mai, au capitalizat asupra haosului.

Candidata de extremă dreapta Marine Le Pen a condamnat „huliganii” și a susținut că partidul rivalului ei de extremă stânga la prezidențiale, Jean-Luc Mélenchon, „a legitimizat violența”.

Ea a promis că îi va proteja pe francezi „de violența extremei stângi”. Mélenchon, care a susținut în mod vizibil manifestațiile și protestele studențești care le-au precedat, i-a îndemnat pe demonstranți să stea departe de orice jafuri, descriindu-le ca „contrare metodelor noastre”.

„Revoluție”

Mișcarea „Vestele galbene” din Franța, care a organizat proteste de stradă în urmă cu opt ani împotriva guvernului Macron pe fondul majorărilor preconizate ale taxelor pe combustibili, a chemat la manifestațiile de sâmbătă sub sloganul „galben și tineret”.

Principala nemulțumire a fost costul vieții, crescut în parte de războiul din Orientul Mijlociu, care a contribuit la creșterea vertiginoasă a inflației în Europa, la fel ca în alte părți.

„Suntem sătui să muncim până la epuizare pentru salarii mizerabile, în timp ce chiria noastră tot crește”, i-a spus profesoara Régine Monfroid agenției AFP în orașul Strasbourg, din estul țării.

Dar au existat și alte probleme.

La Paris, zeci de mii de oameni au mărșăluit prin estul și nordul orașului într-un marș de amploare, unii strigând „Toată lumea urăște poliția” și „Macron, demisionează”.

Liceanul Kamil Alahyan, în vârstă de 18 ani, a declarat că protestează „din foarte multe motive – alegerile care vor avea loc în 2027, politicienii care mint, ultrabogații care au acumulat din ce în ce mai multă avere în ultimii 10 ani”.

Mai mulți protestatari au încercat să facă paralele cu Revoluția Franceză din 1789.

„E Revoluția, luăm Bastilia!”, au strigat unii în Marsilia, în timp ce pătrundeau cu forța în birourile primarului.

În orașul din vest La Rochelle, participanții au mărșăluit în spatele unui banner pe care scria: „Revoluție sau moarte.”

Iar în orașul din sud Montpellier, un banner albastru uriaș pe care scria „Poporul va învinge” a fost desfășurat deasupra unei piețe centrale.

„Guvernul tremură și are motive să tremure, pentru că atunci când poporul francez se înfurie, nu cedează niciodată”, le-a declarat jurnaliștilor din Paris Ryad Rani, șeful corpului reprezentativ al elevilor de liceu LSU.