Tensiunile din Strâmtoarea Ormuz au crescut în ultimele 24 de ore, punând sub presiune un armistițiu deja fragil între Statele Unite și Iran.

Deși acordul, încheiat la începutul lunii aprilie, a împiedicat până acum un conflict la scară largă, loviturile recente, contraatacurile și retorica dură testează și redefinesc în practică ce permite încetarea focului.

În ultimele 24 de ore, atât Teheranul, cât și Washingtonul s-au acuzat reciproc de escaladarea activității militare în strâmtoare.

24 de ore de escaladare pline de atacuri și revendicări contradictorii

Luni, Emiratele Arabe Unite au raportat atacuri asupra unei importante facilități petroliere din Fujairah, primele de la intrarea în vigoare a armistițiului. Drone și rachete iraniene au vizat, de asemenea, un petrolier al Emiratelor, iar o navă comercială sud-coreeană a fost raportată avariată în urma unei explozii și a unui incendiu în această arteră maritimă strategică.

Fujairah se află dincolo de strâmtoare, fiind una dintre puținele rute de export pentru petrolul din Orientul Mijlociu, care nu necesită trecerea prin Strâmtoarea Ormuz.

„Aceste atacuri reprezintă o escaladare periculoasă și o transgresiune inacceptabilă”, a transmis ministerul de externe al EAU, adăugând că țara își rezervă „dreptul de a răspunde”.

Între timp, un incendiu a izbucnit la mai multe nave comerciale în portul sudic iranian Dayyer, a raportat marți agenția Mehr News Agency, precizând că echipele de stingere lucrează pentru a limita flăcările.

„Cauza incidentului nu este încă cunoscută și va fi anunțată după finalizarea completă a operațiunilor de stingere a incendiului”, a adăugat sursa.

Iran spune că atacurile au fost în răspuns la acțiuni americane

Un înalt oficial militar iranian nu a negat loviturile proaspete, dar a declarat la televiziunea de stat că Teheranul „nu a avut un program pre-planificat de atac asupra facilităților petroliere în cauză”.

„Ceea ce s-a întâmplat a fost produsul aventurismului militar al SUA pentru a crea o cale ca navele să treacă ilegal prin Strâmtoarea Ormuz”, a spus oficialul. „Forțele armate americane trebuie trase la răspundere pentru asta.”

Duminică, Trump a anunțat ceea ce a numit „Proiectul Libertate” pentru a ghida nave din țări neutre în afara Golfului, afirmând că este un efort umanitar pentru a ajuta echipajele blocate.

Președintele parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf a scris marți pe rețelele sociale că securitatea navigației și a tranzitului energetic a fost amenințată de încălcările armistițiului de patru săptămâni de către SUA și aliații săi.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi a afirmat că confruntările arată că „nu există soluție militară pentru o criză politică” și a menționat eforturile Pakistanului de a continua medierea.

„Statele Unite trebuie să evite să fie împinse din nou într-un impas de către persoane rău intenționate. La fel și Emiratele Arabe Unite. «Proiectul Libertate» este, de fapt, «Proiectul Impas»”, a scris el pe X.

Răspunsul SUA

Forțele militare americane au răspuns cu forța luni, anunțând că au distrus șase bărci rapide iraniene pe care le-au acuzat că reprezentau o amenințare pentru nave comerciale și militare. Teheranul a negat că vreunele vase de luptă ar fi fost lovite și a acuzat Washingtonul că a ucis cinci civili aflați pe bărci.

În același timp, Comandamentul Central al SUA a declarat că distrugătoare cu rachete ghidate au tranzitat Ormuz și că, ca prim pas în cadrul „Proiectul Libertate”, două nave comerciale sub pavilion american au înaintat din zonă.

Gărzile Revoluționare ale Iranului au negat însă afirmațiile, spunând: „Nicio navă comercială sau tanc petrolier nu a trecut prin Strâmtoarea Ormuz în ultimele câteva ore.”

Trump: „niciun prejudiciu” în Ormuz

Președintele Donald Trump a minimalizat tensiunile după ce nave de război americane au intrat în Strâmtoarea Ormuz, spunând că Iranul a „tras câteva lovituri”, dar nu a provocat pagube, cu excepția unei nave sud-coreene avariate.

Armistițiu în zona gri

Ceea ce se desfășoară nu reprezintă, potrivit analiștilor, o revenire la război deschis, ci o confruntare în „zona gri”.

Pe lângă atacurile limitate cu rachete, utilizarea unor grupuri de drone și ambarcațiuni rapide permite ambelor părți să-și demonstreze puterea fără a declanșa o reacție militară pe scară largă.

Hărțuirea maritimă, amenințările cu minele și presiunea economică estompează granița dintre presiunea militară și cea comercială.

Experții definesc această situație drept un „test al limitelor”, în care ambele părți își forțează limitele de reținere, evitând totuși prăbușirea directă a armistițiului.

Diplomația dintre Washington și Teheran se află într-un impas de la anunțarea armistițiului; SUA a anulat de două ori planurile unor înalți oficiali de a participa la discuțiile din Pakistan.

Teheranul a promis că nu va ceda controlul asupra Strâmtorii Ormuz.

Iranul revendică, de facto, autoritate asupra strâmtorii, avertizând că vasele trebuie să se coordoneze cu forțele sale militare, iar Gărzile Revoluționare au dezvăluit o nouă hartă pentru a-și întări poziția.

Zona începe în vest cu o linie între extremitatea vestică a insulei Qeshm (Iran) și emiratul Umm al-Quwain din Emiratele Arabe Unite. În est, aria se oprește la o linie între muntele Mobarak din Iran și emiratul Fujairah din EAU.

SUA, între timp, insistă asupra libertății de navigație și desfășoară operațiuni navale pentru a escorta nave comerciale prin această rută.

Creșterea apelurilor la dezescaladare

Marea Britanie, Franța, Germania și Arabia Saudită au cerut dezescaladarea situației în Orientul Mijlociu, după atacurile raportate asupra EAU.

Premierul britanic a declarat că „escaladarea trebuie să înceteze”, iar cancelarul german Friedrich Merz a scris pe X că „Teheranul trebuie să revină la masa negocierilor și să înceteze să țină întreaga regiune și lumea ostatică”.

Arabia Saudită, un aliat important al SUA, a cărui infrastructură energetică a fost lovită de Iran, s-a alăturat marți apelurilor la dezescaladare și a cerut „eforturi diplomatice pentru a ajunge la o soluție politică”.

Stadiul discuțiilor

Războiul din Orientul Mijlociu a costat mii de vieți și a afectat economia globală. Oficialii americani și iranieni au avut o rundă de negocieri față în față la Islamabad, Pakistan, dar încercările de a organiza noi întâlniri au eșuat.

Trump a declarat că atacurile SUA și israeliene au urmărit eliminarea a ceea ce el a numit amenințări iminente din partea Iranului, invocând programele sale nucleare și balistice, sprijinul pentru Hezbollah și „activitățile amenințătoare”.

Mass-media de stat iraniană a relatat duminică că SUA au transmis răspunsul lor la o propunere iraniană în 14 puncte prin Pakistan și că Iranul o analiza. Niciuna dintre părți nu a oferit detalii.

Propunerea iraniană ar amâna discuțiile privind programele nucleare civile și de cercetare ale Iranului până după un acord care să pună capăt războiului și să rezolve impasul legat de navigație. Trump a spus în weekend că încă o studiază, dar probabil o va respinge.

Cele mai recente informații de la serviciile de informații americane arată pagube limitate la programul nuclear iranian de la începutul războiului, au declarat oficiali pentru Reuters.

Trump dorește eliminarea stocurilor de uraniu îmbogățit ale Iranului pentru a-l împiedica să-l proceseze până la punctul în care ar putea crea o armă nucleară. Iranul neagă orice intenție de a construi o bombă nucleară.