Statele Unite și Iranul au comunicat încheierea unui acord de referință, care vizează oprirea conflictului ce a durat luni de zile în Orientul Mijlociu, redeschiderea Strâmtorii Hormuz și încetarea operațiunilor militare pe mai multe fronturi, inclusiv în Liban.

Deși ambele părți au confirmat elementele principale ale acordului, detaliile majore rămân incerte, în special cele referitoare la programul nuclear al Iranului și la punerea în aplicare a înțelegerii pe termen lung.

Iată ce știm:

O declarație surpriză după luni de război

Acest acord a fost făcut public luni, în mod surprinzător, de către premierul pakistanez, Shehbaz Sharif, care a declarat că a fost agreată „încetarea permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile” între Washington și Teheran, inclusiv în Liban.

Președintele SUA, Donald Trump, a confirmat ulterior anunțul pe rețelele sociale, afirmând că „Acordul cu Republica Islamică Iran este acum complet” și numindu-l un pas major către finalizarea unui conflict care a ucis mii de oameni și a perturbat piețele energetice globale.

Iranul a confirmat, de asemenea, evoluția prin ministrul adjunct de externe, Kazem Gharibabadi, care a declarat că acordul va aduce un „sfârșit imediat și permanent” ostilităților, fiind așteptate negocieri suplimentare în termen de 60 de zile pentru o soluționare finală.

Ce include, potrivit relatărilor, acordul

Conținutul acordului, care a urmat unor săptămâni de negocieri tensionate și amenințări periodice din partea lui Trump cu noi ostilități dacă Iranul nu ajunge la o înțelegere, a rămas neclar.

Agenția de știri iraniană Mehr a relatat că SUA ar urma să deblocheze 12 miliarde de dolari din activele înghețate ale Iranului înainte de începerea negocierilor. Aceasta a citat un „memorandum de înțelegere” în 14 puncte între cele două națiuni, care ar stipula „eliberarea a 24 de miliarde de dolari din activele iraniene înghețate în perioada de negociere de 60 de zile” care începe după semnarea memorandumului.

Administrația Trump nu a comentat imediat detaliile acordului, care s-ar putea dovedi controversate pe măsură ce SUA își continuă eforturile de a pune capăt ambițiilor nucleare ale Teheranului și de a gestiona stocurile de uraniu îmbogățit – despre care se crede că ar fi fost îngropate în urma loviturilor SUA de anul trecut.

Într-un interviu acordat duminică ziarului The New York Times, Trump a declarat că Washingtonul negociază încă dacă Iranul va suspenda îmbogățirea uraniului pentru 20 de ani. Liderul american a lăsat de înțeles că s-ar putea mulțumi cu o suspendare de 15 ani, dar a precizat că nu dorește să negocieze prin intermediul presei.

Rolul mediatorilor

Pakistanul a jucat un rol central de mediator, Qatarul, Arabia Saudită și Türkiye fiind, de asemenea, creditate pentru sprijinirea negocierilor. Sharif a declarat că mediatorii vor facilita întâlniri suplimentare în această săptămână, înaintea unei ceremonii oficiale de semnare așteptate pe 19 iunie în Elveția.

Ministerul de Externe al Qatarului a salutat acordul ca fiind un „pas important” către stabilitatea regională, făcând totodată apel la continuarea diplomației pentru a asigura punerea în aplicare.

Conflict regional și preocupări legate de calendar

Anunțul a venit după un weekend volatil marcat de tensiuni reînnoite, inclusiv un atac israelian asupra suburbiilor sudice ale Beirutului. Trump ar fi criticat acțiunea Israelului, spunând că aceasta complică negocierile. Iranul condiționase anterior orice acord de încetare a focului de o dezescaladare regională mai amplă, în special în Liban.

În ciuda tensiunilor, ambele părți au mers în cele din urmă înainte cu acordul, marcând o breșă diplomatică rară după luni de escaladare.

Impact economic și reacția globală

Piețele au reacționat rapid la anunț, prețurile petrolului scăzând brusc, iar bursele asiatice crescând în urma așteptărilor că Strâmtoarea Ormuz – prin care trece o parte semnificativă a fluxurilor globale de petrol – se va redeschide.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a numit acordul un „pas critic” către pacea regională, în timp ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan a salutat înțelegerea, descriind-o ca fiind o evoluție importantă pentru pacea și stabilitatea regională.

Țările europene, pe de altă parte, au semnalat disponibilitatea de a sprijini relaxarea sancțiunilor dacă acordul va fi menținut. Oficialii americani au prezentat, de asemenea, acordul ca pe un potențial punct de cotitură pentru stabilitatea energetică și redresarea economică regională.

Ce urmează?

Semnarea acordului este așteptată să aibă loc vineri în Elveția. Ambele părți urmează să intre într-o perioadă de negociere de 60 de zile care vizează atingerea unui acord final mai cuprinzător, deși întrebări majore — în special în ceea ce privește verificarea și limitele nucleare — rămân în continuare sub semnul întrebării.