Lindmeier a răspuns la întrebările referitoare la starea sistemului de sănătate din Fâșia Gaza, care se află sub asediul şi atacurile Israelului din octombrie 2023.

Privind în ansamblu, Lindmeier a afirmat că în Fâșia Gaza exista un sistem de sănătate funcțional, care acoperea numeroase domenii de specialitate și doar un număr foarte mic de persoane trebuiau să fie trimise în afara zonei pentru tratamentele care necesitau un nivel avansat de expertiză, și a adăugat următoarele:

„A existat un sistem cu asistente şi medici bine pregătiţi, servicii de formare larg răspândite şi, de exemplu, rate de vaccinare foarte ridicate, peste 90%. Ceea ce vedem astăzi este trecerea către un sistem de sănătate practic falimentar. În acest moment există aproximativ 2,1 milioane de persoane care au nevoie de ajutor. Din 36 de spitale, doar 19 funcţionează parţial. Restul sunt complet scoase din circuit. Prin urmare, în Gaza nu există în prezent niciun spital care să funcţioneze pe deplin.”

Lindmeier a precizat că pentru cele circa 2,1 milioane de persoane din nevoie există doar puţin peste 3.000 de paturi, iar în jur de 100 de paturi de terapie intensivă sunt utilizabile.

El a menţionat că există capacitate pentru o secţie de maternitate de aproximativ 120 de paturi şi a adăugat: „În concluzie, sistemul a cedat şi acest lucru este cu adevărat trist, pentru că Fâșia Gaza avea odată un sistem de sănătate care funcţiona destul de bine.”

Lindmeier a spus că nu reuşesc să ajungă cu ajutorul necesar la pacienţii din Gaza — copii, mame, taţi şi, practic, la aproape nimeni.

El a semnalat că există multiple probleme în livrarea ajutoarelor: „În primul rând avem un sistem distrus şi blocaje în procedurile de aprobare. În prezent, pentru ca o expediţie să primească aprobarea (din partea Israelului) este nevoie, în medie, de 74 de zile, adică aproximativ 2,5 luni. Chiar şi după obţinerea aprobării, expediţia trebuie încărcată, să treacă graniţa şi să fie transportată în Gaza, apoi distribuită către zonele care au nevoie. Dacă nu primim aprobarea, trebuie să reluăm procesul de la început. Adică pentru aceeaşi aprobare, la o a doua încercare, din nou avem nevoie, în medie, de 74 de zile.”

El a subliniat că pachetele mici cu medicamente au timp de aprobare mai scurt şi o rată de respingere mai mică, în timp ce introducerea echipamentelor mari şi a aparaturii de laborator fie nu este aproape deloc aprobată, fie durează foarte mult.

Purtătorul de cuvânt Lindmeier a spus: „Dacă nu ai echipamente de laborator, nu poţi depista boli. Nu poţi testa şi stabili dacă a început un focar sau o răspândire de boli. Pentru o fractură sau o hemoragie internă este nevoie de investigaţii imagistice. Dacă nu ai un aparat funcţional, pacientul va suferi şi poate chiar va muri din cauza unei probleme care, în afara Fâșiei Gaza, ar fi fost rezolvată uşor printr-o intervenţie simplă. Aceasta este problema principală.”

Lindmeier a arătat că se pune accent pe numărul de camioane şi containere care intră în Gaza, dar nu se acordă aceeaşi atenţie cui ajung efectiv acele bunuri. Întârzierile la sosirea echipamentelor medicale sau a pieselor de schimb au dus la moartea, în mod inutil, a sute de oameni şi acest lucru este absolut inacceptabil.

Chiar şi după ce tirurile umanitare intră în Gaza, există obstacole care le împiedică să ajungă la destinaţia finală: drumuri distruse, puncte de control şi atacuri în desfăşurare. Intrarea ajutoarelor în Gaza nu înseamnă neapărat că ajung la pacient.

Lindmeier a declarat că lipsa carburantului afectează sistemul de sănătate din Gaza şi a subliniat că, înainte de toate, ambulanţele au nevoie de combustibil pentru a-şi îndeplini misiunea.

„Gaza îşi acoperă necesarul de energie aproape în întregime din generatoare, adică din surse de energie de rezervă.”

El a amintit că liniile electrice au fost tăiate în fazele foarte timpurii ale conflictului şi a explicat: „Pentru ca un spital să funcţioneze zilnic — să pună în mişcare sălile de operaţie, maternităţile şi aparatele imagistice, să ilumineze clădirile şi să facă ca medicii să opereze sub o lumină reală, nu cu lanterne — este nevoie de cantităţi mari de combustibil. Fără combustibil nu poţi pune în funcţiune aceste sisteme.”

Lindmeier a mai spus că, în absenţa combustibilului, nu se poate accesa apă potabilă şi multe din aparatele de care se are nevoie nu pot funcţiona.

El a indicat că unul dintre blocajele majore sunt şi evacuările medicale: din octombrie 2023 au fost evacuate aproximativ 14.000 de persoane, iar el a mulţumit tuturor celor care au făcut acest lucru posibil.

Lindmeier a spus: „Există în continuare mii de persoane care aşteaptă evacuarea de mult timp. În plus, unii pacienţi aflaţi în stare critică nu pot fi evacuaţi.”

Referitor la reconstruirea sistemului de sănătate din Gaza, Lindmeier a atras atenţia asupra dificultăţii demersului: „Dacă mâine s-ar încheia pacea şi am începe lucrările imediat, ar dura ani de zile până când totul ar reveni la normal.”