Türkiye a introdus o nouă legislație pentru a reglementa utilizarea rețelelor de socializare de către copiii cu vârsta sub 15 ani.

Legea, adoptată de Marea Adunare Națională pe 23 aprilie, interzice minorilor sub 15 ani să își deschidă conturi pe aceste platforme și impune furnizorilor să implementeze controale parentale clare, inclusiv monitorizarea timpului de utilizare și obținerea consimțământului pentru înregistrare.

De asemenea, platformele de socializare trebuie să soluționeze cu promptitudine plângerile și să ia măsuri împotriva publicității înșelătoare; încălcările pot atrage sancțiuni, inclusiv interdicții de publicitate sau restricționarea lățimii de bandă (limitarea vitezei de internet).

Platformele de jocuri digitale sunt, de asemenea, obligate să implementeze evaluări de vârstă (ratinguri). Legea va intra în vigoare la șase luni de la publicarea sa în Monitorul Oficial.

Dilema publicației Der Spiegel

Modul în care mass-media prezintă un subiect cititorilor săi, folosind cadre de interpretare specifice, influențează în mod decisiv înțelegerea punctului de vedere opus.

Organizațiile media folosesc intens această metodă pentru a ghida și orienta percepția oamenilor asupra unei anumite probleme și modul în care ar trebui să gândească despre aceasta.

Deși companiile media sunt în mare parte conștiente că această practică este neetică și contrazice teoria mass-media, ele nu renunță la poziția lor partizană în ceea ce privește încadrarea conținutului (content framing).

Când vine vorba despre Türkiye, companiile media europene au oferit în mod constant exemple deosebit de frapante în acest sens.

Modul în care Der Spiegel prezintă actualele reglementări legale oferă un exemplu puternic în acest sens. Reacția jurnalistică a Der Spiegel la același tip de reglementare, fie că este planificată de Uniunea Europeană (UE), fie că este implementată de Türkiye, este diametral opusă.

A numi acest lucru o simplă contradicție este prea simplist, deoarece este evidentă o părtinire clară.

În timp ce Der Spiegel definește reglementarea UE ca fiind „protecție și reglementare”, portretizează aceeași măsură luată de Türkiye drept „o interdicție controversată și supraveghere”. Din toate punctele de vedere, acest lucru dezvăluie o inconsecvență clară.

Critici din partea DW în limba turcă

Modul în care DW în limba turcă prezintă această reglementare legală denotă, de asemenea, o anumită denaturare.

Într-un text care inițial pare a fi un raport de știri neutru, sunt inserate în numeroase puncte fraze precum „există temeri că această interdicție ar putea afecta și adulții” sau „există îngrijorări că aplicarea ar putea viza de fapt utilizatorii adulți”. Acest lucru creează un cadru de interpretare negativ pentru cititor.

O astfel de abordare contrazice atât principiile jurnalistice, cât și scopul de a oferi cititorilor un conținut pluralist. Prezentarea rețelelor VPN ca fiind „software-uri utilizate pentru a ocoli cenzura în țări precum Türkiye, unde există interdicții de internet” este, de asemenea, criticată ca reflectând o perspectivă distorsionată.

În 2020, DW în limba turcă a adoptat o poziție similară, prezentând într-o lumină negativă reglementările din Türkiye privind rețelele de socializare.

La acea vreme, se argumenta că astfel de reglementări sunt posibile „în țări cu standarde juridice ridicate, cum ar fi Germania”, în timp ce ele „prezintă un risc ridicat de abuz în statele autocratice”. Deși această poziție pare să se fi nuanțat astăzi, ea rămâne vizibilă.

Căutarea globală de soluții

Nu doar Türkiye, ci numeroase țări din întreaga lume caută soluții pentru a proteja copiii de riscurile asociate cu rețelele de socializare. Multe state iau măsuri pentru a restricționa accesul copiilor sub 15 ani la platformele de socializare.

Contextul acestor măsuri include probleme tot mai mari, cum ar fi deficitul de atenție, bullying-ul, pierderea motivației, glorificarea armelor și radicalizarea, care devin tot mai evidente în procesul de digitalizare. Acest subiect se numără printre cele mai dezbătute probleme la nivel mondial.

Australia a fost prima țară care a introdus o astfel de legislație, restricționând accesul celor sub 16 ani la platforme precum TikTok, Instagram, Snapchat, X și Facebook în decembrie 2025.

Franța a făcut, de asemenea, noi pași, o lege corespunzătoare fiind adoptată de Senat. Mai multe țări asiatice au reglementări similare.

Danemarca și Norvegia lucrează la interdicții pentru cei sub 15 și, respectiv, 16 ani. Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a declarat că un proiect de lege în acest sens va fi prezentat în cursul acestui an.

Dezbaterea are loc și în Marea Britanie. Premierul Keir Starmer a subliniat că reglementările existente sunt insuficiente pentru a proteja copiii de influențele dăunătoare ale internetului.

Grecia a anunțat că va interzice utilizarea rețelelor de socializare pentru cei sub 15 ani începând cu 1 ianuarie 2027.

La nivelul UE, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că o nouă „aplicație digitală de verificare a vârstei” este pregătită din punct de vedere tehnic și va fi introdusă în curând. Acest lucru arată că există deja un consens larg în acest domeniu.

În ansamblu, este evident că multe state – în ciuda abordărilor diferite – se confruntă cu o provocare comună: protejarea copiilor într-o lume din ce în ce mai digitalizată. Prin această nouă reglementare, Türkiye se poziționează în cadrul acestei evoluții globale și urmărește obiectivul de a proteja copiii de efectele negative din rețelele de socializare.

Articolul a fost publicat inițial pe TRT DEUTSCH.