Fostul președinte al Kosovo, Hashim Thaçi a fost găsit vinovat de crime de război și condamnat la 25 de ani de închisoare pentru fapte comise în perioada în care a fost un comandant de rang înalt al Armatei de Eliberare a Kosovo (UÇK).

Camerele Specializate pentru Kosovo de la Haga au pronunțat miercuri verdictul, găsindu-l pe Thaçi, în vârstă de 58 de ani, vinovat de crime care includ omor, tortură și detenție ilegală în timpul războiului pentru independență din 1998–99 cu Serbia.

Trei alți foști lideri ai Armatei de Eliberare a Kosovo judecați alături de el au fost, de asemenea, condamnați. Jakup Krasniqi a primit 25 de ani de închisoare, Kadri Veseli 18 ani, iar Rexhep Selimi 13 ani.

Instanța a constatat că toți patru sunt penal responsabili pentru detenția arbitrară și tortura a sute de persoane și pentru uciderea a 96 de persoane. Ei au fost achitați de acuzațiile privind crimele împotriva umanității.

Procurorii ceruseră pedepse de 45 de ani de închisoare pentru fiecare inculpat. Toți patru și-au declarat nevinovăția în fața acuzațiilor de crime de război și crime împotriva umanității.

Thaçi a demisionat din funcția de președinte și s-a predat instanței după inculparea sa în 2020. De atunci a rămas în detenție la Haga, perioadele de detenție fiind luate în calcul la stabilirea pedepsei.

Șoc în Kosovo

În capitala Kosovo, un număr mare de oameni s-au adunat pentru a urmări verdictul pe ecrane mari, mulți părând șocați când au fost anunțate pedepsele.

După război, Thaçi a fost prim-ministru și președinte și a avut un rol central în declarația de independență a țării din 2008.

„O hotărâre teribilă pentru Kosovo, pentru războiul nostru de eliberare. Este o decizie tristă, nedreaptă, nemeritată”, a declarat ministrul de externe al Kosovo, Glauk Konjufca, jurnaliștilor de lângă instanță.

Curte înființată în baza legii din Kosovo

Camerele Specializate pentru Kosovo (KSC) au fost înființate în baza legii din Kosovo pentru a urmări presupusele crime de război comise de membri ai Armatei de Eliberare a Kosovo, dar funcționează în Olanda, cu judecători internaționali.

Procesele anterioare din Kosovo au eșuat în mare măsură din cauza unor acuzații privind intimidarea martorilor și interferențe politice.

Curtea s-a confruntat cu opoziție larg răspândită în Kosovo încă de la înființare. Utilizarea probelor furnizate de Belgrad, care nu recunoaște independența Kosovo, a alimentat acuzațiile de părtinire politică.

Pe parcursul procesului, procurorii au încercat să distingă acțiunile celor patru inculpați de lupta mai largă a Kosovo pentru independență.

Cazul lor s-a concentrat pe presupusele crime comise în privința deținuților ținuți în facilitățile de detenție ale armatei din Kosovo și din Albania vecină.

Avocații apărării au susținut că Armata de Eliberare a Kosovo nu avea un lanț de comandă strict și că liderii săi de rang înalt nu puteau controla toți combatanții și, prin urmare, nu puteau fi trași la răspundere pentru crimele acestora.