Ambasadorii UE se vor întâlni miercuri în speranța de a ajunge la un compromis cu Grecia și de a adopta un al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru invazia sa în Ucraina, au declarat diplomați ai UE.

Noul pachet vizează sectorul bancar al țării, într-o încercare de a exercita presiuni asupra sistemului financiar al Moscovei într-un moment vulnerabil.

Cu toate acestea, Grecia – care dorește ca UE să relaxeze restricțiile planificate privind livrările de GNL rusesc – a devenit principalul obstacol în calea adoptării pachetului.

Săptămâna trecută, Atena a susținut că o viitoare interdicție privind transferul de gaz natural lichefiat (GNL) rusesc nu va face decât să mute cota de piață în afara Europei și nu va afecta veniturile Rusiei.

Grecia domină piața europeană a transportatorilor de GNL și se numără printre cei mai importanți jucători la nivel global, concurând cu Japonia, China și Statele Unite.

Diplomații europeni speraseră că plecarea premierului maghiar Viktor Orbán – care a întârziat în mod constant ajutoarele pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei – se va traduce printr-o cale liberă pentru viitoarele pachete de sancțiuni.

Cu toate acestea, au ieșit la iveală noi fisuri în unitatea blocului comunitar, în timp ce Comisia Europeană încearcă să închidă lacunele rămase pentru afacerile rusești și să sporească presiunea asupra veniturilor vitale obținute de Rusia din energie.

Măsuri privind băncile și criptomonedele

În 2022, marile bănci ale Rusiei au fost deconectate de la SWIFT, un sistem securizat global de transmitere a ordinelor de plată financiară, în temeiul sancțiunilor occidentale.

Cu toate acestea, companiile rusești au reușit să mențină fluxurile comerciale și financiare prin intermediul unor creditori mici sau regionali, precum și prin rețele de criptomonede.

Pachetul vizează aproximativ 215 persoane și entități, inclusiv 94 de instituții financiare.

Aproape 90 dintre acestea sunt bănci, ceea ce ridică numărul total al băncilor sancționate la peste 100, reprezentând mai mult de jumătate din cei 213 creditori conectați internațional ai Rusiei.

Un raport al unui serviciu de informații dintr-un stat european, consultat de Reuters, avertiza în iunie că Rusia riscă o criză bancară „explozivă”, iar un nou pachet de sancțiuni care să vizeze băncile ar putea declanșa un șoc economic.

Autoritățile ruse au respins avertismentele privind o criză iminentă.

Surse diplomatice europene au afirmat că scopul acestor includeri pe listă este de a descuraja țările terțe să facă afaceri cu acești creditori ruși, având în vedere că legăturile actuale cu UE sunt deja minime sau inexistente.

Paralel cu aceste măsuri, Comisia Europeană a propus înghețarea plafonului de preț pentru petrol la nivelul actual de 44,10 dolari pe baril, pentru o perioadă de șase luni.

Plafonul de preț a fost reconfigurat anul trecut pentru a urmări evoluția cotațiilor petrolului și a fost redus de la 60 de dolari pe baril.

Săptămâna trecută, trimișii UE au căzut de acord să înghețe temporar acest plafon până la 23 iulie, în speranța ajungerii la un acord larg.

O revizuire programată ar fi putut majora plafonul de preț pe fondul războiului din Iran, asigurând astfel venituri substanțial mai mari Moscovei.