Douăzeci și șapte de țări au făcut demersuri, de la începutul războiului din Iran, pentru a pune în aplicare instrumente de criză prin care să poată accesa rapid finanțare din programele existente ale Băncii Mondiale, potrivit unui document intern consultat de agenția de presă Reuters.

Documentul Băncii Mondiale, emis vineri, nu precizează care sunt țările și nici valoarea totală a fondurilor care ar putea fi solicitate.

Raportul arată că trei țări au aprobat noi instrumente de la începutul atacurilor lansate de SUA și Israel asupra Iranului, pe 28 februarie, în timp ce restul statelor se află încă în faza de finalizare a procedurilor.

Războiul și perturbările rezultate pe piețele globale de energie au afectat lanțurile globale de aprovizionare și au blocat transporturi vitale de îngrășăminte destinate țărilor în curs de dezvoltare.

Oficiali din Kenya și Irak au confirmat că solicită asistență financiară rapidă din partea Băncii Mondiale pentru a face față efectelor secundare ale războiului — de la creșterea bruscă a prețurilor la combustibil care afectează națiunea africană, până la o scădere masivă a veniturilor din petrol în cazul Irakului.

Cele 27 de state se numără printre cele 101 țări care au acces la o formă de instrument de finanțare prealabilă pe care îl pot accesa în caz de criză, inclusiv 54 care au aderat la „Opțiunea de Răspuns Rapid” (Rapid Response Option), ce permite statelor să utilizeze până la 10% din finanțările lor neangajate.

În modul „așteaptă și vezi”

Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a declarat luna trecută că setul de instrumente de criză al băncii le va permite țărilor să apeleze la finanțări contingente prearanjate, la soldurile proiectelor existente și la instrumente cu debursare rapidă pentru a accesa o sumă estimată între 20 și 25 de miliarde de dolari.

El a menționat că banca ar putea, de asemenea, să reorienteze părți din portofoliul său pentru a ridica totalul la 60 de miliarde de dolari pe o perioadă de șase luni, fiind posibile și alte modificări pe termen lung pentru a aduce suma totală la aproximativ 100 de miliarde de dolari.

La momentul respectiv, șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Gheorgieva, a declarat că se așteaptă ca până la zece țări să solicite asistență pe termen scurt de la FMI, în valoare de 20 până la 50 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, au fost înregistrate foarte puține cereri, potrivit a trei surse familiare cu această chestiune.

„Țările se află cu siguranță în modul «așteaptă și vezi»”, a declarat una dintre surse, sub protecția anonimatului.

Kevin Gallagher, directorul Centrului pentru Politici de Dezvoltare Globală de la Universitatea din Boston, a explicat că statele sunt mai dispuse să solicite fonduri de la Banca Mondială decât să negocieze cu FMI, deoarece programele FMI impun, în general, măsuri de austeritate care ar putea intensifica tulburările sociale deja vizibile în țări precum Kenya.