În 2024, în timp ce înainta prin Canalul Gediz Vallis din Craterul Gale de pe Marte, Curiosity, cu greutatea sa de 899 de kilograme, a trecut peste o stâncă aparent obișnuită. Sub presiunea roții, roca s-a spart, dezvăluind în interior cristale de culoare galbenă.
Analizele efectuate au confirmat că respectivele cristale sunt formate din sulf pur, în stare elementară. Deși pe Marte fuseseră identificate anterior minerale sulfatice (care conțin sulf și oxigen), sulf elementar pur nu mai fusese detectat niciodată până acum.
Mai mult, s-a constatat că formațiuni stâncoase similare sunt răspândite pe o suprafață de aproximativ 2 100 de metri pătrați.
S-ar fi putut forma în urmă cu miliarde de ani
Potrivit unui studiu publicat în revista Science în iunie 2026, aceste zăcăminte de sulf s-ar fi format în urmă cu aproximativ 3,1 – 2,8 miliarde de ani.
Oamenii de știință iau în calcul ipoteza ca gazele bogate în sulf, eliberate în timpul unor vechi activități vulcanice, să fi rămas „închise” în subsol. Un alt scenariu plauzibil este că, odată cu eroziunea formațiunilor de suprafață, gazele s-au eliberat, formând cristale de sulf pur în urma unor reacții chimice.
Cercetările privind viața pe Marte
Sulful este unul dintre elementele esențiale pentru formarea aminoacizilor, pe care organismele vii îi folosesc la sinteza proteinelor.
Cercetătorii subliniază însă că prezența sulfului pur pe Marte nu înseamnă automat că pe planetă a existat viață.
De altfel, un al doilea studiu a demonstrat că sulful pur se poate forma prin reacții chimice, fără nicio contribuție din partea unor organisme vii.
Potrivit oamenilor de știință, această descoperire va contribui semnificativ la înțelegerea condițiilor de mediu de pe Marte de acum miliarde de ani și a istoriei geologice a planetei.






















