Armata Statelor Unite a elaborat noi planuri de atac ce includ posibila utilizare a bombei GBU-43/B, cunoscută sub denumirea de „Mama tuturor bombelor” (Mother of All Bombs), împotriva infrastructurii energetice și a siturilor nucleare iraniene, în cazul în care președintele Donald Trump va ordona reluarea operațiunilor militare, a transmis CNN, citând mai mulți oficiali americani familiari cu aceste planuri.

Utilizarea propusă a muniției GBU-43/B Massive Ordnance Air Blast (MOAB), cea mai mare armă convențională non-nucleară din arsenalul american, ar reprezenta o escaladare majoră a conflictului cu Teheranul.

Cu toate acestea, mai mulți oficiali din cadrul apărării s-au arătat sceptici cu privire la capacitatea acestei arme de a îndeplini obiectivele militare ale Washingtonului.

Potrivit CNN, președintele Trump a cerut armatei să pregătească opțiuni suplimentare de atac asupra unor ținte iraniene, care includ infrastructura energetică și unitățile legate de programul nuclear al țării. Planurile ar putea fi activate înainte sau după alegerile parlamentare de la jumătatea mandatului din SUA, dacă președintele decide reluarea operațiunilor de luptă pe scară largă.

O sursă familiară cu procesul de planificare a declarat pentru CNN că atacurile ar putea avea loc înainte ca forțele americane să se retragă din zona de responsabilitate a Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), permițând administrației să lanseze noi lovituri înainte de a declara victoria și de a-și retrage trupele.

O a doua sursă a precizat că planurile care vizează siturile nucleare iraniene includ în mod explicit posibila desfășurare a bombei MOAB, inclusiv împotriva unei unități subterane suspecte situate în regiunea Muntelui Pickaxe.

Trump a amenințat în mod repetat că va viza Muntele Pickaxe din provincia Isfahan, unde Washingtonul și Israelul consideră că Iranul a depozitat componente ale programului său nuclear. Președintele a susținut ferm că împiedicarea Teheranului de a obține o armă nucleară rămâne un obiectiv central al campaniei americane.

Îndoieli privind eficacitatea operațională

Un oficial american a declarat pentru CNN că planificatorii militari elaborează în mod obișnuit o gamă variată de opțiuni pentru decidenții politici, de la operațiuni de intensitate scăzută până la lovituri masive împotriva unor ținte puternic fortificate.

Cu toate acestea, eficacitatea bombei MOAB împotriva unităților nucleare îngropate la mare adâncime rămâne incertă.

Bomba ghidată prin GPS poate devasta o suprafață de dimensiunea a nouă cvartale urbane, însă nu este concepută pentru penetrarea adâncă a solului sau a structurilor subterane. Sursele citate de CNN au arătat că arma ar avea dificultăți majore în a distruge unitățile protejate de straturi groase de granit și de alte fortificații speciale.

„MOAB este în primul rând o armă destinată războiului psihologic și operațiunilor de impact informațional, fiind excelentă pentru curățarea unor suprafețe vaste, dar neadecvată pentru penetrarea la mare adâncime”, a declarat o sursă familiară cu discuțiile de planificare

Dacă va fi utilizată, bomba ar provoca distrugeri masive la punctul de impact. Raza sa mare de acțiune și suflul exploziei ridică, de asemenea, îngrijorări serioase cu privire la victimele civile, în special dacă ar fi vizată infrastructura energetică din apropierea zonelor populate.

Muniția MOAB a fost folosită o singură dată în luptă reală, în anul 2017, împotriva unui complex de peșteri și tuneluri utilizat de gruparea teroristă Daesh în provincia Nangarhar din Afganistan.

Presiune psihologică

În ciuda limitărilor sale tehnice, oficialii americani ar fi luat în calcul efectul psihologic uriaș al acestei arme ca parte a opțiunilor militare extinse ale administrației.

O sursă a menționat pentru CNN că Trump s-ar putea confrunta cu presiuni pentru a lua măsuri suplimentare împotriva Iranului, în ciuda incertitudinilor privind posibilitatea ca noile atacuri să determine Teheranul să accepte cerințele Washingtonului. Sursa a sugerat că MOAB ar putea fi utilizată pentru a exercita presiune psihologică, având în vedere limitările munițiilor convenționale existente împotriva țintelor subterane adânc fortificate.