Proiectul FCAS, avionul de luptă de generația a 6-a pe care Germania și Franța anunțaseră că îl vor „dezvolta împreună”, a fost oficial reziliat. Problema are multiple fațete, însă, potrivit presei europene, unul dintre cele mai critice puncte a fost reprezentat de domeniile strategice precum software-ul, codurile sursă și drepturile de proprietate intelectuală.
Conform speculațiilor, Franța a insistat că deține expertiza principală și a impus ca Parisul să fie singura autoritate în deciziile respective. Germanii, însă, nu au acceptat să fie doar „partea care produce componente” într-un proiect în care ar fi investit miliarde de euro.
O altă divergență a vizat obiectivele operaționale ale țărilor. Franța este una dintre cele mai importante puteri nucleare ale Europei. Prin urmare, capabilitatea noului avion de a transporta arme nucleare și de a opera de pe portavioane a fost un criteriu „sine qua non” pentru ei.
Berlinul, pe de altă parte, a anunțat la cel mai înalt nivel că ambele pretenții sunt extrem de irelevante pentru ei, întrucât nu au planuri nici în domeniul nuclear, nici în cel al portavioanelor.
Privirile se îndreaptă către KAAN
Aceste evoluții au întors din nou privirile către Türkiye și, implicit, către avionul de luptă de nouă generație, KAAN. Deși KAAN este momentan un avion de generația a 5-a, se știe că Türkiye lucrează deja la un avion de luptă de generația a 6-a. Accentul pus de directorul general al TUSAŞ, Mehmet Demiroğlu, este semnificativ: „Lucrăm la KAAN. Țările europene au și ele ca obiectiv producția unui avion de luptă de generația a 6-a. La fel și noi. Și noi o vom face înaintea lor.”
Academicianul Barın Kayaoğlu, care urmărește îndeaproape procesul, reamintește că Türkiye a ajuns anterior la un acord cu Spania privind HÜRJET, precizând: „Performanța avioanelor HÜRJET care vor fi produse și capabilitățile pe care le vor demonstra noile prototipuri KAAN produse de TUSAŞ vor fi aspecte care vor influența direct cererea țărilor europene.”
Spania intenționează să își înlocuiască avioanele de luptă vechi. Madridul anunțase anularea achiziției de avioane F-35 din SUA și orientarea către FCAS și Eurofighter. Guvernul de la Madrid urmează să achiziționeze 20 de avioane Eurofighter, deși data nu este certă. Totuși, aici apare și problema liniilor de producție deja supraaglomerate.
Situația celorlalte proiecte europene nu este nici ea prea strălucită
Un alt proiect de avion de luptă din Europa este parteneriatul cunoscut inițial sub numele de TEMPEST, dar denumit în prezent GCAP. Aici, Marea Britanie, Italia și Japonia vizează construcția unui avion de luptă de generația a 6-a. Există riscul ca și calendarul acestui proiect – care include construirea unei rețele de comunicații bazate pe cloud, orientată către inteligență artificială și capabilă să gestioneze roiuri de drone (UAV/SIHA) – să înregistreze întârzieri serioase.
În stadiul actual, Türkiye pare să fie singura țară NATO, în afara SUA, care este capabilă să zboare singură cu un avion de luptă de nouă generație.




















