Pe măsură ce antibioticele își pierd eficiența împotriva infecțiilor mortale, oamenii de știință reexaminează bacteriofagii — virusuri care vânează și ucid bacteriile. Documentarul The Good Virus urmărește efortul global de a transforma acești prădători naturali în tratamente care pot salva vieți.

Virusurile au o reputație bine meritată de agenți patogeni. Dar nu orice virus ne este dușman.

În râuri, sol, canalizare și chiar în interiorul corpului uman, un număr imens de virusuri sunt angajate într-un război microscopic — nu împotriva noastră, ci împotriva bacteriilor. Cunoscuți sub numele de bacteriofagi, sau pur și simplu fagi, aceste virusuri ar putea oferi oamenilor de știință o armă puternică împotriva uneia dintre cele mai grave amenințări la adresa medicinei moderne: rezistența la antibiotice.

Odată cu generalizarea utilizării antibioticelor, acestea au transformat sistemul de sănătate. Infecțiile care odinioară cauzau în mod obișnuit decese au devenit brusc tratabile, ceea ce a făcut ca intervențiile chirurgicale, nașterile și tratamentul cancerului să devină considerabil mai sigure. Însă bacteriile evoluează. Cu cât se utilizează mai multe antibiotice — și se utilizează în mod abuziv — la oameni, animale și în agricultură, cu atât bacteriile au mai multe șanse să-și dezvolte rezistența.

Consecințele sunt deja vizibile. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, rezistența bacteriană la antimicrobiene a fost asociată cu peste 4,7 milioane de decese la nivel mondial în 2021. Aproximativ una din șase infecții bacteriene confirmate în laborator la nivel global era rezistentă la tratamentul cu antibiotice în 2023.

Dacă medicamentele existente își pierd în continuare eficacitatea, chiar și o rană minoră sau o infecție obișnuită ar putea deveni din nou periculoase.

Aici intervin fagii.

Cum poate un virus să combată o infecție?

Cuvântul bacteriofag înseamnă „mâncător de bacterii”. Deși fagii nu mănâncă bacteriile literalmente, descrierea surprinde foarte bine ce fac.

Un fag litic terapeutic se atașează de o celulă bacteriană și îi injectează materialul său genetic. Apoi folosește propria mașinărie a bacteriei pentru a se reproduce. În cele din urmă, celula se sparge, eliberând noi fagi care pot ataca alte bacterii.

Unul dintre cele mai promițătoare caracteristici ale fagilor este precizia lor. Antibioticele pot ucide o gamă largă de bacterii, inclusiv pe cele benefice. Un fag țintește în general anumite tulpini bacteriene, permițând medicilor să atace organismul care cauzează infecția fără a deranja restul microbiomului pacientului.

Fagii nu sunt o descoperire recentă. Oamenii de știință au început să experimenteze cu terapia cu fagii acum mai bine de un secol, înainte ca antibioticele să devină larg disponibile. Interesul pentru această metodă a scăzut în mare parte a medicinei occidentale după apariția unor medicamente precum penicilina, deși cercetarea în domeniul fagilor a continuat în anumite regiuni din Europa de Est.

Acum, ascensiunea superbacteriilor rezistente la medicamente a readus în prim-plan această abordare neglijată.

Cercetătorii colectează fagi din mediul natural, îi testează împotriva bacteriilor periculoase și investighează cum ar putea fi folosiți singuri sau alături de antibiotice. Tratamente experimentale au ajutat deja unii pacienți ale căror infecții nu au răspuns la medicina convențională. Studiile clinice examinează, de asemenea, siguranța și eficacitatea acestora, inclusiv la persoanele cu fibroză chistică care prezintă infecții bacteriene persistente la nivelul plămânilor.

Însă fagii nu reprezintă un remediu miraculos — cel puțin nu încă.

Precizia lor este atât un avantaj, cât și o complicație. Medicii trebuie să identifice bacteria responsabilă pentru o infecție și să găsească un fag capabil să atace acea tulpină particulară. Sistemul imunitar uman poate elimina fagi înainte ca aceștia să-și termine treaba, bacteriile pot dezvolta la rândul lor rezistență la fagi, iar cercetătorii au nevoie în continuare de metode standardizate pentru producerea, testarea și reglementarea tratamentelor pe bază de fagi.

Deocamdată, terapia cu fagi rămâne experimentală în multe țări. Promisiunea ei este considerabilă, dar sunt necesare mai multe dovezi clinice înainte ca aceasta să poată deveni parte a îngrijirii medicale de rutină.

O întrebare globală legată de acces

Documentarul lui Rosie Dransfeld, The Good Virus, urmărește oamenii de știință care lucrează în Statele Unite, Canada, Kenya și Uganda în timp ce caută fagi și explorează utilizarea lor în sănătatea umană, în creșterea animalelor și în mediu.

Filmul abordează problema rezistenței la antimicrobiene prin prisma conceptului „One Health”: recunoașterea faptului că sănătatea oamenilor, a animalelor și a ecosistemelor nu poate fi separată. Bacteriile rezistente pot apărea și se pot răspândi prin spitale, ferme, lanțuri alimentare, apă și comunități.

De asemenea, filmul pune întrebarea cine va beneficia dacă terapia cu fagi își va îndeplini promisiunea. Deoarece fagi există pretutindeni și pot fi izolați și dezvoltați local, ei ar putea oferi țărilor cu venituri mai mici un control mai mare asupra producerii unor tratamente esențiale — reducând astfel dependența de medicamente dezvoltate și comercializate în altă parte.

Posibilitatea este remarcabilă: unele dintre cele mai abundente și mai puțin înțelese organisme de pe Pământ ar putea ajuta la păstrarea viitorului medicinei moderne.

Întrebarea nu mai este doar dacă virusurile ne pot îmbolnăvi. Ci dacă anumite virusuri ne-ar putea salva într-o bună zi viețile.